-Iubesc atât de mult...Iubesc să visez, iubesc să merg prin ploaie, iubesc sfârșiturile, fie ele de orice fel, iubesc să aud oamenii cum râd, iubesc frunzele ce se ofilesc toamna, iubesc îmbrățisările lungi, iubesc poveștile, iubesc mirosul de carte, iubesc oamenii bătrâni, iubesc oamenii singuri, iubesc oamenii care suferă și oamenii care sunt fericiți, iubesc dramele, iubesc fericirea, iubesc ziua și iubesc noaptea, iubesc oamenii care se strâmbă și oamenii care zâmbesc, iubesc oamenii care spun ce simt, iubesc oamenii care nu au puterea sa o facă...Îmi iubesc mama și bunicii, îmi iubesc prietenii, iubesc iluzia prieteniei și iluzia iubirii, iubesc iubirea falsă, iubesc iubirea pura, iubesc realitatea fiecăruia, iubesc spontanul, iubesc monotonia, iubesc faptul că totul e relativ, iubesc adevarul, iubesc minciuna, iubesc tot ce e corect, iubesc tot ce e greșit, iubesc faptul că nimic nu e în sine corect sau greșit, iubesc urâtul și iubesc frumosul...Iubesc și eu ca toate fetele de vârsta mea cu o privire furișă și un zâmbet sincer, iubesc ca toate fetele de vârsta mea doi ochi frumoși, o persoană străină și totuși atât de cunoscută, atât de familiară și totuși atât de îndepărtată...Iubesc până și momentele în care urăsc tot ce am zis că iubesc...Mi-ar lua ani să spun tot ce iubesc..
-Eu mă întreb doar cât o să îți ia să spui ca te iubești pe tine...
-Eu mă întreb doar cât o să îți ia să spui ca te iubești pe tine...