Draga mea, să crezi în puterile tale, să crezi în educaţia pe care ţi-am dat-o, să crezi în copilul pe care l-am crescut, să crezi în zâmbetul pe care îl aveai când veneam acasă. Draga mea, să crezi în tot ce erai cândva.
Distanţa doare, ştiu, dar tu eşti puternică şi ştiu că distanţa dintre noi nu are legătura cu km, dar în viaţă des suntem separaţi de cei pe care îi iubim. Eşti mare acum, iar eu nu mai am dreptul să te îndrum, am pierdut acest drept acum mult timp, dar cu toate astea încă mă simt în măsură să-ţi spun câte ceva.
Respectă-te şi ai curajul să spui "nu" atunci când simţi, impune-te, să nu depinzi de alţii căci tu, singură poţi să faci orice. Nu te îndoi de sclipirea de inteligentă din ochii tăi pe care am recunoscut-o înca de când ne jucam împreuna prin casă. Nu uita să te joci, joacă-te draga mea şi atunci când să ai parul nins de atâtea griji. Dansează, draga mea şi atunci când afară tună şi fulgeră, dar cel mai important dansează atunci când înăuntrul tău se dă cea mai mare lupta. Cântă draga mea, fără frică, cântă când alţii tac şi taci când alţii cântă.
Nu lăsa pe nimeni să-ţi fure visele, nu lăsa pe nimeni să ia decizii pentru tine, nu lăsa pe nimeni să ocupe o prea mare parte din inima ta, ştii prea bine ce se întâmplă când faci asta. Oferă respect tuturor şi nu te lasă intimidată, fii asa cum trebuie să fie orice doamnă. Aranjează-te, dar fii naturală, nu te ascunde şi nu purta măşti. Să ai spatele drept şi privirea clară, vorbele ce-ţi ies pe gură să fie demne de tine. Ai grijă la ce spui, e o artă să vorbeşti, e o artă să fii femeie.
Te-am lăsat un copil, iar acum când te văd eşti o doamna, îmi doresc uneri să te mai protejez, să cert un băiat ce întoarce capul după tine pe stradă, să ţin molară băieţilor ce au tupeul de a striga după tine, dar apoi observ cum tu singură îţi întâreşti paşii şi prin simple miscări îi faci să înţeleagă că tu nu accepti astfel de comportamente. Le arăţi că tu meriţi respect, le arăţi ca nu aşa trebuie să te comporţi cu o femeie. Uneori, îmi doresc ca eu să fi fost cel care te-a învăţat asta, dar tu ai învăţat singură si poate aşa ai făcut-o mai bine ca oricine.
Draga mea, iubeşte-te şi fii îngăduitoare cu tine. Draga mea, nu mai eşti un copil, ai crescut, Acum, când te văd, te privesc, parcă nu te mai recunosc, eşti frumoasă, eşti elegantă, esti perfectă. Sunt doar vorbele unui umil ce nu a putut să-ţi asigure tot ce aveai nevoie, ce nu ţi-a arătat grija pe care o meritai, dar acum tot ce mai pot să fac e să sper că vei găsi pe cineva care să aibă grijă de tine şi să te trateze aşa cum eu nu am ştiut. Pe cineva care să se joace cu tine aşa cum făceam noi. O să vină o vreme când zâmbetul acela minunat îţi va apărea pe faţă la venirea altcuiva, o să vină vremea când o să uimeşti pe atcineva cu ideile tale năstruşnice. O să vină vremea... eu pe a mea am pierdut-o, cum te-am pierdut şi pe tine, te-am pierdut...
Draga Ana,
RăspundețiȘtergerema gandeam de mult sa iti scriu aceasta scrisoare dar..ai scris-o tu pentru mine, din partea mea, mai bine decat as fi facut-o eu. Ce scriu eu aici nu are nici pe departe valoarea sau frumusetea cuvintelor de mai sus, dar e un raspuns pentru ca tu ai scris ieri scrisoarea pe care eu nu am indraznit sa o scriu.
Am crezut, o vreme, ca sunt un om intelept si ca sunt un om suficient de drept ca sa imi pot asuma o decizie luata ( fie ea chiar si cea mai grea decizie din viata mea). Interactiunile stangace si amestecul oarecum egoist in viata ta, care au urmat plecarii mele mi-au demonstrat ca nu sunt nici una nici alta.
Asa cum tu bine ai inteles, in fapt, rolul meu s-a incheiat atunci cand am ales sa plec si, tot ce am facut apoi, au fost doar gesturi de gospodina disperata care incearca sa reconstruiasca din cioburi vaza preferata dupa ce a daramat-o cu coada maturii.
In tot ce inseamna viata ta de acum incolo, si va fi neindoielnic o viata frumoasa pentru ca tu esti cu adevarat un om frumos, eu am pierdut prim planul. Acesta iti apartine tie precum si celor cu care imparti momentele de zi cu zi, cei de langa tine.
Imi voi pastra doar dreptul de a sta in planul secund.Un fel de recuzita. Si imi doresc din tot sufletul sa nu iti mai fie niciodata greu, dar daca iti va fi, cheama-ma, si am sa intru din nou in prim planul tau pentru scurt timp, si am sa te ajut.
Esti un om minunat si oamenii care ajung sa te cunoasca sunt norocosi. Eu in mod sigur asa ma simt.
Mihai