E atât de greu să vezi plângând persoanele care nu merită, persoanele care pe unde merg fac numai bine, persoanele care impart zâmbete peste tot. Ai da orice să le faci să se simta mai bine, încerci să le vorbeşti cât de frumos poţi, să le încurajezi, să le arăţi că mai sunt si persoane cărora le pasă, cu toate că eşti conştient ca doar timpul poate vindeca acele răni cauzate de oameni.
Cum de oamenii nişte fiinţe neînsemnate şi inferioare pot cauza răni pe care numai timpul le poate vindeca şi nici acesta pe deplin?
Oamenii au inventat jignirile şi cuvintele urâte pe care odată ce le rosteşti nu le mai poţi retrage şi de cele mai multe ori îşi ating ţinta, dar nu au fost suficient de inteligenţi încât să inventeze şi un remediu petru ele.
În consecinţă tot ce putem face e să aşteptăm ca timpul să vină şi să cureţe rănile, rănile cauzate de nişte oameni indiferenti şi atunci când pleacă, timpul lasă in urmă doar o cicatrice pe care de fiecare dată când o vom privi ne va aduce aminte de cât de mare şi adânca a fost rana.
<3 ! cata dreptate.
RăspundețiȘtergere