Vă numiţi adulţi, spuneţi ca aveţi experienţă şi o tot daţi pe aia cu pe vremea mea, dar sunteţi doar nişte neajutoraţi plini de regrete că v-aţi limitat la tot ce e simplu şi uşor de atins.
Poate că aveţi stabilitate materială, forţă de a munci, poate că aveţi nişte ani în spate, dar de fapt sunteţi nimicuri. Aţi investit în lucruri ce rămân pe pământ când voi o să plecaţi. Aţi învestit într-o bucată de lemn şi una de metal când sufletul vă este gol. Vă uitaţi la masa plină de bucate şi credeţi că v-aţi realizat când de fapt nu aţi văzut dincolo de graniţele ţării. Vă uitaţi la membrii numeroşi ai familiei şi vă simţiţi compleţi fără a realiza că dormiţi lângă un străin, fără să vedeţi cât sunteţi de singuri, cum aţi rupt legătura cu propria persoană. Felicitări, ai copii, ai casă şi maşină. Ai multe, dar pe tine te ai? Când ai renunţat să apartii propriei persoane?
Trăiţi în frică şi mizerie. Vă temeţi de toţi cei care ţintesc deasupra voastră şi le doriţi eşecul. Vă e frică că cinevă vă poate demonstra câte aţi fi putut face. Vă e frică de momentul în care o să realizaţi că aţi irosit o viaţă.
Cereţi schimbare, o lume mai bună, dar apoi tot voi repetaţi unui om cu dorinţa de a face ceva că în lume e oricum mult prea mult rău pentru a mai fi loc de bine. Opriţi-vă puţin şi realizaţi cât sunteţi de penibili. Voi nu aţi fost capabili de schimbare, eraţi mult prea plini de frică, mult prea încuiaţi, nu aveaţi acces la informaţie.
Am înţeles multe când am privit în ochii plini de lacrimi ai unei bătrâne ce povestea cum şi-a pierdut prietenii, cum i-a fost omorâtă familia, cum a trăit cu frica de a spune ce gândea, cum i-a fost controlată viaţă şi cum nu avea dreptul de a schimba ceea ce i se spunea să facă, totul era dictat. Aţi uitat cât de puţin ştiaţi şi cât aţi fost de controlaţi?
Aţi uitat totul?
Blamaţi noile vremuri ştiind că voi aţi cerut schimbarea? Blamaţi noua generaţie? O criticaţi? Cu ce drept? Aţi luptat pentru a avea un mediu decent în care să vă creşteţi copiii, iar acum îi distrugeţi spunându-le că nu sunt suficient de buni, că ţintesc prea sus, că îşi doresc prea mult?..
Aţi luptat pentru un alt sistem. L-aţi criticat pe cel care a fost, îl criticaţi pe cel de acum şi îi criticaţi pe cei care vor să-l schimbe. Staţi pe scaun şi arătaţi cu degetul. Distrugeţi idei, distrugeţi potenţialul, distrugeţi viitorul. E greu pentru voi cu adaptarea, e greu pentru voi şi cu acceptarea. E greu cu multe pentru voi. Cred şi eu atâta timp cât vă rezumaţi la goluri şi la lipsuri. Aţi uitat că aţi avut dorinţe, că eraţi rebeli şi aveaţi un scop comun. Aţi uitat tot? Nu ştiţi cum e să ai 18 ani şi să fii confuz pentru că vouă va fost planificată viaţa înainte ca măcar să ştiţi dacă aveţi vreun talent aparte. Puterea voastră de alegere a fost 0. Mă uit acum la voi, aţi putea schimba şi totuşi refuzaţi. Nu aţi fost pregătiţi pentru a vă asuma faptele. Nu aţi fost pregătiţi pentru nimic din ce înseamnă să trăieşti. Poate aveţi o educaţie aleasă, poate aveţi o stabilitate pe care tinerii nu o vor mai avea, dar pentru ce?
Criticaţi ocupaţiile tineretului. Criticaţi deoarece nu înţelegeţi. Criticaţi gândirea deschisă şi comportamentul libertin. Nu înţelegeţi ce înseamnă dreptul la exprimare, de a fi cine vrei tu să fii, de a te putea afişa conform gândurilor şi sentimentelor tale.
Nu înţelegeţi pentru că nu vreţi. Uitaţi că şi pe vremea voastră existau tatuaje, oamenii se luau la bătaie şi beau până cădeau sub mese, că fetele rămâneau gravide şi nu ştiau cine e tatăl.
E de parcă amintirile vă dispar cu venirea dimineţii.
Nu ne e bine şi nici nu ne va fi atâta timp cât voi încercaţi să deţineţi controlul. Aţi luptat pentru a reda libertatea oamenilor şi acum vă temeţi de ea.
Aţi dat jos un sistem, iar acum distrugeţi oamenii care ar trebui să construiască altul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu